Sari la conținut
Dr. Diana CristeaProtetică dentară · București
Probleme și întrebări

Bruxismul: simptome, semne și ce faceți

Bruxismul înseamnă încleștarea sau scrâșnirea dinților, ori împingerea mandibulei, în somn sau ziua. Simptomele pe care le observați singur sunt mușchii obosiți și durerea de cap în tâmple dimineața, dinții sensibili și scrâșnitul auzit de partener; medicul vede dinții tociți, fisurile și urmele de pe limbă. Nu orice scrâșnit cere tratament, dar dinții care suferă se protejează.

Dr. Diana Cristea

Scris de Dr. Diana Cristea, medic rezident protetică dentară
Publicat · 10 min de citit

Pe scurt

  • Bruxismul are două forme: în somn, când e adesea scrâșnit, și ziua, când e mai des o încleștare tăcută. Mulți nu știu că îl au.
  • La omul sănătos, consensul internațional din 2018 îl privește ca pe un comportament, nu neapărat ca pe o boală. Tratăm urmele lui, când apar.
  • Ce spuneți dumneavoastră face diagnosticul „posibil”, ce vede medicul îl face „probabil”, iar doar o înregistrare îl face „sigur”.
  • Dacă sforăiți și vă treziți obosit, mergeți întâi la un medic care se ocupă de somn: gutiera obișnuită nu tratează apneea și, la unii pacienți, a agravat-o.

Ce este bruxismul

Bruxismul este activitatea repetată a mușchilor de mestecat prin care încleștați sau scrâșniți dinții ori împingeți mandibula, maxilarul de jos. Poate apărea în somn, când e adesea scrâșnit, sau ziua, când e mai des o încleștare tăcută. Definiția vine dintr-un consens internațional din 2013, revizuit în 2018.

Revizuirea din 2018, publicată de Lobbezoo și colegii lui în Journal of Oral Rehabilitation, a schimbat felul în care privim problema: la omul sănătos, bruxismul e un comportament, nu neapărat o boală. Mulți oameni scrâșnesc din când în când fără nicio urmă. Îl tratăm când face rău: dinți tociți sau fisurați, lucrări rupte, mușchi dureroși.

Urmele lui se pot limita. Protecția obișnuită e o gutieră dură, purtată noaptea; cum se face, ce poate și ce nu poate face am explicat pe pagina despre gutiera pentru bruxism.

Semne pe care le observați singur

Semnele de bruxism pe care le observați singur apar mai ales dimineața: mușchii obrajilor obosiți sau dureroși, durerea de cap în tâmple, maxilarul înțepenit, dinți sensibili fără să aveți carii. Ziua, vă puteți prinde cu dinții strânși la calculator sau la volan. Iar uneori partenerul aude scrâșnitul înaintea dumneavoastră.

Ce merită urmărit:

  • mușchii de mestecat obosiți sau dureroși la trezire, uneori cu o durere de cap în tâmple;
  • un maxilar care se deschide greu dimineața și se dezmorțește pe parcursul zilei;
  • dinți sensibili la rece, fără carii vizibile;
  • dinții strânși în timpul zilei, când vă concentrați, conduceți sau ridicați ceva greu;
  • urme ale dinților pe marginile limbii sau pe interiorul obrajilor, pe care le puteți vedea și în oglindă;
  • un scrâșnit pe care îl aude partenerul, uneori împreună cu sforăitul.
Semnele bruxismului pe care le observă pacientul și cele pe care le vede medicul la examinare
Fig. 1 Semnele din prima listă le puteți nota acasă, dimineață de dimineață. Pe cele din a doua le confirmă medicul la examinare.

Niciun semn, luat singur, nu înseamnă bruxism. Durerea de cap de dimineață are multe cauze, iar dinții sensibili la fel. Contează când apar împreună și se repetă. De aceea nu pun un diagnostic după o descriere de simptome, ci după ce vă văd.

Semne pe care le vede medicul

La examinare, medicul vede urmele pe care bruxismul le lasă în timp: fețe de uzură plate și lucioase, care se potrivesc cu dintele de pe arcada opusă, margini ciobite, fisuri, plombe sau coroane rupte, urme ale dinților pe limbă și pe obraji și, uneori, mușchii maseteri, cei din unghiul mandibulei, mai mari și mai tari la palpare.

Fețele de uzură sunt semnul cel mai ușor de recunoscut. Smalțul nu se regenerează, iar când dinții se freacă noapte de noapte, vârfurile cuspizilor (colțurile măselelor) se aplatizează și marginile dinților din față se scurtează. Uzura are însă și alte cauze decât scrâșnitul, de la acizi la periajul prea apăsat; le-am explicat în ghidul despre dinții tociți.

Patru molari cu tipuri diferite de uzură: atriție, abraziune, eroziune și abfracție
Fig. 2 Atriția, uzura dinte pe dinte, e cea legată direct de bruxism: fețe plate și lucioase, care se potrivesc cu dintele opus. Abfracțiile, scobiturile în formă de pană de la colet, sunt asociate și ele cu forțele, dar mecanismul lor e încă discutat.

Fisurile mă îngrijorează mai mult decât uzura. Un dinte care doare scurt și ascuțit când mușcați sau când eliberați mușcătura poate avea o fisură, iar radiografia adesea nu o arată. Tipurile de fisuri și ce se poate face pentru fiecare sunt în ghidul despre dintele fisurat. Dacă dinții s-au stricat deja, refacerea merge pe trepte, de la compozit la onlay și coroană, ca la stomatologia restaurativă.

Cât de sigur e diagnosticul: posibil, probabil, sigur

Consensul internațional din 2018 împarte diagnosticul de bruxism în trei grade. Posibil, când se bazează doar pe ce spuneți dumneavoastră sau partenerul. Probabil, când medicul vede semnele la examinare. Sigur, când activitatea mușchilor a fost înregistrată cu aparate, de obicei în somn. Pentru a vă proteja dinții, de obicei ajunge gradul „probabil”.

Gradele diagnosticului de bruxism, după consensul internațional din 2018
Gradul Pe ce se bazează Cine îl stabilește Ce urmează, de obicei
Posibil ce spuneți dumneavoastră sau partenerul, de exemplu într-un chestionar medicul care vă ascultă; vă puteți face și singur o idee un jurnal al dimineților și un control
Probabil ce vede medicul la examinare, cu sau fără ce spuneți dumneavoastră medicul stomatolog protejarea dinților și a lucrărilor, dacă suferă
Sigur o înregistrare a activității mușchilor: polisomnografie sau electromiografie un laborator de somn cerută mai ales când se suspectează apnee sau altă tulburare de somn

Polisomnografia înseamnă o noapte dormită cu senzori care înregistrează respirația, activitatea creierului și pe cea a mușchilor, adesea și cu o cameră video. Electromiografia măsoară doar activitatea mușchilor. De obicei, pentru o gutieră nu e nevoie de ele. Când însă scrâșnitul vine cu sforăit puternic sau cu oboseală de dimineață, vă trimit la un medic care se ocupă de tulburările de somn, iar el decide dacă e nevoie de o înregistrare.

De ce apare bruxismul

Bruxismul nu are o singură cauză. E reglat de sistemul nervos, nu de felul în care se ating dinții, și apare mai des pe fondul stresului și al anxietății, al somnului fragmentat, al cafeinei, alcoolului și fumatului de seara ori ca efect al unor medicamente. La unii oameni se asociază cu apneea în somn.

Ce nu mai credem: că o mușcătură „strâmbă” provoacă bruxismul. Ideea e încă răspândită și duce la tratamente ireversibile, ca șlefuirea dinților sănătoși sau un aparat dentar purtat „pentru bruxism”. O plombă sau o coroană prea înaltă trebuie ajustată, pentru că doare și se strică. Nu pentru că ar opri scrâșnitul.

Stresul și anxietatea au o legătură reală cu bruxismul, mai ales cu încleștarea din timpul zilei. Asta nu înseamnă că scrâșnitul e vina dumneavoastră: în somn nu îl puteți opri prin voință. Unele medicamente, între care anumite antidepresive, îl pot face mai puternic. Dacă a început după un tratament nou, spuneți-i medicului care vi l-a prescris, dar nu opriți și nu schimbați singur tratamentul.

Ce faceți până la consult

Până la consult, cel mai util e să adunați informații și să scădeți ce întreține scrâșnitul: țineți un jurnal al dimineților, întrebați partenerul, vă verificați ziua poziția dinților și mutați cafeaua și alcoolul mai devreme. Dacă un dinte s-a ciobit sau doare la mușcat, nu mai așteptați și vă programați.

  1. Notați în fiecare dimineață cum v-ați trezit: mușchi obosiți, durere de cap, dinți sensibili. Câteva săptămâni de note îmi spun mai mult decât o impresie.
  2. Întrebați partenerul dacă vă aude scrâșnind sau sforăind și dacă observă pauze în respirație.
  3. Ziua, verificați din când în când poziția de repaus: buzele închise, dinții depărtați, limba relaxată. Dinții se ating firesc doar scurt, când înghițiți sau mestecați.
  4. Seara, mai puțină cafeină și mai puțin alcool, iar țigara, dacă fumați, nu chiar înainte de culcare. Un program de somn regulat poate ajuta și el.
  5. Faceți o listă cu medicamentele pe care le luați și aduceți-o la consult.
  6. O gutieră din farmacie poate proteja câteva nopți un dinte ciobit, până la consult. Pe termen lung nu o recomand, din motivele explicate la gutiera dură sau cea moale.

Ce poate face medicul și ce nu are dovezi

Tratamentul bruxismului înseamnă, de fapt, gestionarea lui: protejăm dinții și lucrările cu o gutieră dură, refacem ce s-a stricat și scădem ce îl întreține, iar pentru somn sau stres vă trimit la medicul potrivit. Nu există o pastilă sau o intervenție care să-l oprească definitiv, și nu v-aș spune altceva.

Gutiera e protecția de bază când dinții suferă. Recomand una dură, făcută după amprentă și ajustată pe mușcătura dumneavoastră. Nu oprește scrâșnitul, dar îl lasă să se consume pe acrilat, nu pe smalț. Cum se face, vizită cu vizită, și ce intră în cost am scris pe pagina despre gutiera de bruxism în București.

Dacă sforăiți, aș fi prudentă cu gutiera obișnuită. Într-un studiu pilot pe pacienți cu apnee în somn, publicat în 2004 de Gagnon și colegii lui în International Journal of Prosthodontics, indicele de apnee a crescut cu peste 50% la 5 din 10 pacienți care au purtat o gutieră ocluzală. Întâi evaluarea somnului, apoi gutiera.

Două liste despre bruxism: ce poate ajuta și ce nu are dovezi că ajută
Fig. 3 Nicio măsură din prima listă nu oprește bruxismul de una singură. Împreună, scad ce îl întreține și protejează dinții.

Ce nu are dovezi că ajută: șlefuirea dinților sănătoși, aparatul dentar purtat „pentru bruxism”, gutiera moale purtată ani de zile, remediile naturiste și homeopate, suplimentele cu magneziu luate „pentru scrâșnit”. Nu cunosc studii solide care să le susțină pentru bruxism, iar șlefuirea nici nu se mai poate întoarce. Pentru stres, un psiholog sau tehnicile de relaxare pot ajuta, mai ales când încleștați ziua.

Întrebări frecvente despre bruxism

Cum îmi dau seama că scrâșnesc din dinți în somn, dacă dorm singur?

Din dimineți și din dinți. Mușchii obosiți la trezire, durerea de cap în tâmple și dinții sensibili fără carii, repetate, sunt indicii, iar un jurnal ținut câteva săptămâni le face mai clare. Apoi medicul caută la examinare fețele de uzură, fisurile și urmele de pe limbă. Împreună, ele dau diagnosticul „probabil”, care de obicei ajunge pentru a vă proteja dinții.

De ce scrâșnesc din dinți noaptea?

De obicei nu există o singură cauză. Bruxismul din somn e reglat de sistemul nervos și apare mai des pe fondul stresului, al somnului fragmentat, al cafeinei sau alcoolului de seara și, la unii oameni, al apneei în somn ori al unor medicamente. Mușcătura nu e cauza, așa că nici șlefuirea dinților nu îl oprește.

Bruxismul trece singur?

Uneori se rărește sau dispare, de exemplu după o perioadă stresantă, iar la copii scade adesea odată cu creșterea. La mulți adulți are perioade mai intense și perioade mai liniștite. În somn nu îl puteți opri prin voință, dar puteți scădea ce îl întreține și vă puteți proteja dinții, ca perioadele intense să nu lase urme.

Ajută magneziul sau un tratament naturist pentru bruxism?

Nu cunosc studii solide care să arate că magneziul, ceaiurile sau remediile homeopate opresc bruxismul. Ce are sens e mai simplu: mai puțină cafeină și mai puțin alcool seara, un somn regulat, mai puțin stres și, dacă dinții suferă, o gutieră dură, făcută după amprentă. Iar dacă sforăiți, o evaluare a somnului.

La ce medic merg dacă scrâșnesc din dinți?

Întâi la medicul stomatolog: el vede dacă dinții, lucrările, mușchii și articulațiile suferă și dacă aveți nevoie de o gutieră. Dacă sforăiți sau vă treziți obosit, mergeți și la un medic care se ocupă de tulburările de somn. Pentru stres sau anxietate, un psiholog vă poate ajuta. Copiii merg întâi la medicul stomatolog pentru copii.

Scrâșnitul dinților la copii e normal?

La copii, scrâșnitul în somn e frecvent și de multe ori se rărește odată cu creșterea. Merită un consult la medicul stomatolog pentru copii dacă dinții se tocesc vizibil, dacă îl doare ceva dimineața sau dacă scrâșnitul nu se rărește. Dacă sforăie sau respiră pe gură în somn, spuneți și medicului pediatru.