Fațete dentare în București
Fațetele dentare sunt foițe subțiri din ceramică sau din compozit, lipite pe fața vizibilă a dinților din față, ca să le schimbe culoarea, forma sau proporțiile. Le recomand pe dinți sănătoși, cu smalț suficient, după ce am verificat că o albire, un bonding sau ortodonția nu rezolvă mai simplu. În București lucrez la Clinica universitară a Universității Titu Maiorescu.

Scris de Dr. Diana Cristea, medic rezident protetică dentară
Pe scurt
- Fațeta acoperă doar fața vizibilă a dintelui și marginea lui; la cea ceramică se șlefuiesc de obicei 0,3–0,7 mm de smalț, care nu mai crește la loc.
- Forma viitoare se poate proba în gură, cu un mock-up din compozit provizoriu, înainte de orice șlefuire.
- Fațetele țin cel mai bine când sunt lipite pe smalț; lipite pe dentină, riscul de eșec crește mult.
- Nu le recomand pe dinți strâmbi, pe dinți cu plombe mari, pe o gingie inflamată sau la un scrâșnit puternic, nepus sub control.
Ce sunt fațetele dentare
Fațetele dentare sunt foițe subțiri din ceramică sau din compozit, lipite pe fața vizibilă a dinților din față și, de obicei, peste marginea lor. Schimbă culoarea, forma sau proporțiile dinților fără să-i îmbrace de jur împrejur, cum face o coroană. De aceea, din dintele natural rămâne mult mai mult.
Fața vizibilă se numește, în limbajul nostru, fața vestibulară: cea pe care o vedeți în oglindă când zâmbiți. Fațetele se lipesc adeziv. Smalțul se pregătește cu un gel care îi face suprafața poroasă la nivel microscopic, iar adezivul pătrunde în ea și se întărește.
Fațeta schimbă ce se vede. Nu mută dinții, nu înlocuiește un dinte care lipsește și nu întărește un dinte slăbit de plombe mari. Pentru un astfel de dinte, soluția e de obicei o coroană dentară, iar cum se decide între cele două am explicat în ghidul fațete sau coroane.
Când recomand fațete și când aleg altceva
Recomand fațete când dinții din față sunt sănătoși, dar vă deranjează o culoare care nu cedează la albire, forma, proporțiile, spațiile mici dintre ei sau ciobiturile. Înainte verific dacă o lucrare mai mică rezolvă la fel de bine: albirea, bonding-ul sau ortodonția. Aleg soluția cea mai puțin invazivă care vă rezolvă problema.
Bonding-ul înseamnă compozit, adică rășina de culoarea dintelui, lipit direct pe dinte ca să închidă un spațiu mic sau să refacă o ciobitură, de obicei fără șlefuire. Mulți pacienți vin convinși că au nevoie de fațete pe toți dinții din față. Uneori chiar au. Destul de des însă, o albire și câteva retușuri din compozit rezolvă ce îi deranja.
| Ce vă deranjează | Ce încerc întâi | Când ajungem la fațete |
|---|---|---|
| Dinți gălbui, colorați uniform | Albirea | Rar; de obicei albirea ajunge |
| Pete sau colorații interne | Albirea, ca test | Când culoarea rămâne închisă după albire |
| Un spațiu mic între dinții din față | Bonding din compozit | Când spațiile sunt mai multe sau trebuie schimbată și forma |
| O ciobitură pe marginea unui dinte | Bonding din compozit | Când mai mulți dinți sunt ciobiți sau tociți |
| Dinți mici, scurți sau cu forme diferite | Un mock-up, ca să vedem forma | Când vreți o formă nouă, stabilă în timp |
| Dinți strâmbi sau înghesuiți | Ortodonția | Doar pentru neregularități mici sau după ortodonție |
| Dinți tociți prin scrâșnit | Gutiera și oprirea uzurii | După ce forțele sunt sub control, cu planul testat pe mock-up |
| Un dinte slăbit, cu plombe mari sau tratat de canal | Coroana sau, pe dinții laterali, un onlay | De obicei nu: fațeta are nevoie de smalț sănătos |
Albirea se face înainte de fațete, nu după: fațetele nu se albesc, iar culoarea lor se alege după dinții din jur. Dacă vă gândiți la amândouă, întâi albim, lăsăm culoarea să se stabilizeze și abia apoi alegem nuanța fațetelor.
Cui nu îi recomand fațete
Nu recomand fațete când scrâșniți puternic din dinți și forțele nu sunt sub control, când dinții sunt foarte înghesuiți sau mult deplasați, când a rămas prea puțin smalț, când fața vizibilă are carii sau plombe mari ori când gingia e inflamată. În aceste situații, fațeta ar ceda repede sau ar acoperi o problemă netratată.
Pe rând, cu motivul:
- la un scrâșnit puternic, ceramica subțire preia forțe pentru care nu a fost gândită; întâi vine gutiera, despre care am scris pe pagina gutieră pentru bruxism;
- pe dinții mult deplasați, fațeta ar cere o șlefuire mare ca dintele să pară aliniat, în timp ce ortodonția îl mută fără să-l atingă;
- pe dinții tociți până în dentină sau erodați de acizi, lipirea e mai puțin sigură, iar uzura continuă dacă nu aflăm cauza; vedeți ghidul dinți tociți și uzura dentară;
- cu carii active, igienă grăbită sau gingie care sângerează, marginea fațetei ar sta într-un mediu inflamat, așa că întâi tratăm;
- un dinte lipsă nu se înlocuiește cu o fațetă.
Mai e o situație, mai delicată. Dacă dinții sunt sănătoși și vă deranjează doar o nuanță ușor gălbuie, sincer, nu încep cu fațete. Smalțul șlefuit nu se mai poate pune la loc, iar o albire bine făcută poate fi tot ce vă trebuie.
Fațete ceramice sau din compozit
Fațetele ceramice se fac în laborator, în 2–3 ședințe, nu se colorează și, bine lipite și protejate de scrâșnit, multe rezistă peste 10 ani. Cele din compozit se modelează de obicei direct în gură, într-o ședință, cu preparare minimă sau deloc, dar se pot colora, cer lustruiri și țin frecvent câțiva ani până la retușuri.
Pentru fațetele ceramice se folosesc de obicei disilicatul de litiu, cunoscut după numele comercial e.max, sau ceramica feldspatică. Amândouă sunt translucide și lasă lumina să treacă puțin prin ele, ca smalțul. Între ele aleg după grosimea de care e nevoie și după forțele pe care le primește dintele.
Fațetele din compozit pot fi directe, modelate în cabinet, sau indirecte, făcute în laborator. Se ciobesc mai ușor, dar se și repară ușor, adesea în aceeași ședință. Suprafața lor prinde însă pigmenți din cafea, ceai sau fum și se mată în timp, așa că o lustruim periodic.
Compozitul îl aleg pentru corecturi mici, pe unul sau doi dinți, la pacienții tineri la care vreau să păstrez tot smalțul și ca etapă de probă, când cineva nu e încă sigur de forma pe care o vrea. Ceramica o aleg când schimbarea de culoare sau de formă e mai mare și vreți ca rezultatul să rămână stabil mulți ani. Comparația completă e în ghidul fațete ceramice sau din compozit.
Cât se șlefuiește și de ce contează smalțul
Pentru o fațetă ceramică se îndepărtează de obicei 0,3–0,7 mm de pe fața vizibilă a dintelui, ideal numai din smalț. Pe dinții din față, fațetele ceramice îndepărtează aproximativ 3–30% din coroana naturală a dintelui, iar coroanele integral ceramice sau metalo-ceramice aproximativ 63–72%, după măsurătorile lui Edelhoff și Sorensen.
Studiul lor a fost publicat în 2002, în Journal of Prosthetic Dentistry. Intervalul de la fațete e larg pentru că nu toate se pregătesc la fel: unele acoperă doar fața vizibilă, altele și marginea dintelui.
Contează și unde se oprește șlefuirea. Gürel și colegii lui au urmărit 580 de fațete ceramice până la 12 ani, într-un studiu publicat în 2013 în International Journal of Periodontics and Restorative Dentistry. Când prepararea a rămas în smalț, supraviețuirea a fost de 99%; când doar marginile erau în smalț, de 94%. Fațetele lipite pe dentină au avut un risc de eșec de aproximativ 10 ori mai mare.
Supraviețuirea înseamnă aici că fațeta era încă pe dinte, nu neapărat că n-a avut nevoie de nicio intervenție. Explicația ține de lipire: adezivul se leagă foarte bine de smalț și mai puțin previzibil de dentină, stratul de sub smalț, mai moale și mai umed. De aceea planific forma înainte și șlefuiesc atât cât cere forma aleasă. Nu mai mult.
Fațete fără șlefuire
Uneori, fațetele se pot lipi fără nicio șlefuire, mai ales când dinții sunt mici sau retrași față de vecini. Fațeta adaugă însă grosime. Pe un dinte de mărime obișnuită, fără preparare, dintele ar ieși mai voluminos, iar marginea fațetei ar face o treaptă greu de curățat. „Fără șlefuire” nu e deci nici bine, nici rău. E o indicație pentru anumiți dinți.
Un lucru nu se schimbă niciodată: smalțul șlefuit nu mai crește la loc. Un dinte pregătit pentru fațetă va avea nevoie de fațetă sau de altă restaurare toată viața.
Cum decurge tratamentul, ședință cu ședință
Fațetele ceramice se fac de obicei în 2–3 ședințe, după consult: întâi planificăm forma și o probăm în gură cu un mock-up, apoi pregătim dinții și luăm amprenta, iar după câteva zile de laborator lipim fațetele. Cele din compozit directe se fac, de obicei, într-o singură ședință, după același consult.
Mock-up-ul e etapa pe care o consider decisivă. Pornind de la fotografii și de la amprentă, forma viitoare se construiește pe un model din ceară, numit wax-up, sau se proiectează pe calculator. Apoi o copiem în gură, cu un compozit provizoriu așezat peste dinții dumneavoastră, fără să șlefuim nimic. Vă vedeți zâmbetul nou în oglindă, vorbiți, râdeți și puteți cere schimbări.
Designul digital al zâmbetului și amprenta luată cu scanerul intraoral le-am explicat pe pagina despre stomatologie digitală.
Fațetele ceramice, pas cu pas
Consultul și fotografiile
30–60 de minute
Mă uit la smalț, la gingie, la plombele vechi și la mușcătură, de obicei și pe radiografii. Fotografiez zâmbetul și fața și vă întreb ce anume vă deranjează. La final primiți planul și o estimare de cost personalizată.
Macheta și mock-up-ul
o ședință, fără șlefuire
Forma propusă se copiază în gură cu un compozit provizoriu, peste dinții nepregătiți. O privim împreună, în oglindă și în fotografii, și o ajustăm până când vă regăsiți în ea.
Prepararea, amprenta și provizoriile
o ședință, de obicei cu anestezie locală
Șlefuiesc cât cere forma aleasă, de obicei 0,3–0,7 mm. O metodă folosită des e prepararea chiar prin mock-up, ca să nu îndepărtez mai mult decât e nevoie. Iau amprenta, clasică sau digitală, și vă protejez dinții cu fațete provizorii.
Laboratorul
câteva zile lucrătoare, orientativ
Tehnicianul face fațetele după amprentă, fotografii și mock-up. Provizoriile sunt mai fragile, așa că evitați să mușcați alimente tari cu dinții din față.
Proba și lipirea
o ședință
Probez fațetele cu o pastă colorată ca adezivul, ca să vedem culoarea finală înainte de lipire. Apoi le lipesc adeziv, curăț excesul de la margini și verific mușcătura.
Controlul
după 1–2 săptămâni, apoi la 6–12 luni
Verific gingia de la marginea fațetelor și cum alunecă dinții unii pe alții când mișcați mandibula. Dacă scrâșniți, facem și gutiera de noapte.
Ce influențează costul fațetelor
Costul fațetelor depinde de material, ceramică sau compozit, de laborator, de câți dinți tratăm, de planificare, adică fotografii, machetă și mock-up, de provizorii și de tratamentele de dinainte, cum ar fi albirea sau tratarea cariilor. De aceea, o estimare de cost personalizată se poate da corect doar după consultație.
Mai e un cost, pe care rar îl vede cineva la început: cel din anii următori. Compozitul costă de obicei mai puțin la început, dar cere lustruiri și se reface mai des; ceramica e mai scumpă la început și se reface mai rar. Dacă scrâșniți, gutiera face parte din preț. Le-am pus pe toate în ghidul cât costă fațetele dentare.
Ca reper, DentalMap.ro adună prețurile publicate de cabinetele din România pentru fațete dentare. Când comparați, citiți și ce include fiecare preț.
Cât rezistă fațetele și ce le scurtează viața
Multe fațete ceramice rezistă peste 10 ani, dacă sunt lipite pe smalț și protejate de scrâșnit. Cele din compozit țin frecvent câțiva ani, adesea 5–7, până la retușuri sau refacere. Fațetele nu au o dată de expirare. Le scurtează bruxismul, obiectele tari mușcate cu dinții din față, igiena grăbită și controalele sărite.
Vă spun cinstit și restul poveștii: refacerea face parte din viața oricărei fațete. Când o fațetă se reface, după ani, dintele se pregătește din nou și uneori se mai pierde puțin țesut. Dacă între timp s-a slăbit, de pildă după o carie mare, se poate ajunge la o coroană. Nu vă spun asta ca să vă sperii. Vă spun ca să alegeți fațetele pentru un motiv bun.
Ce poate merge prost și ce faceți atunci:
- dinții pot fi sensibili la rece după preparare, de obicei trecător;
- o fațetă se poate desprinde: păstrați-o și nu o lipiți acasă cu adezivi de uz casnic, pentru că uneori se poate relipi;
- compozitul ciobit se repară ușor; la ceramică, o ciobitură mică se lustruiește, iar una mare cere de obicei o fațetă nouă;
- marginea se poate colora sau poate apărea o carie la margine, mai ales când curățarea e grăbită;
- dacă gingia se retrage, marginea fațetei poate ajunge la vedere.
Îngrijirea seamănă cu cea a dinților naturali: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, fără paste abrazive, ață dentară sau periuțe interdentare și controale la 6–12 luni. Nu deschideți ambalaje cu dinții și nu mușcați gheață, sâmburi sau unghii. Dacă scrâșniți noaptea, purtați gutiera. Pe larg, în ghidul cât rezistă fațetele dentare.
Greșeli frecvente
Cele mai multe probleme cu fațetele nu vin din material, ci din decizii luate în grabă: fațete puse înaintea albirii, pe dinți strâmbi sau fără gutieră la un scrâșnit puternic. Le întâlnesc destul de des, așa că le spun direct, ca să le puteți evita de la început.
- albirea făcută după fațete, când culoarea lor nu se mai poate schimba;
- fațete cerute ca să „îndrepte” dinții, cu o șlefuire mare, acolo unde ortodonția ar fi rezolvat fără să atingă smalțul;
- renunțarea la mock-up, ca să terminăm mai repede;
- alegerea după prețul pe dinte, fără să întrebați ce include;
- o fațetă pe un singur dinte, făcută fără probă de culoare lângă vecinul natural;
- gutiera lăsată în sertar.
Cum lucrez și ce să întrebați la consult
Fac fațete dentare în București, la Clinica universitară a Universității Titu Maiorescu, ca medic rezident în protetică dentară. La consult vă spun dacă fațetele sunt potrivite pentru dinții dumneavoastră și, la fel de des, dacă nu sunt. Înainte de orice șlefuire, vă propun să vedeți forma nouă în gură. Decizia o luăm împreună.
Smalțul șlefuit nu mai crește la loc. De aceea îl ating abia după ce v-ați văzut zâmbetul nou în oglindă.
Mai multe despre mine și despre felul în care lucrez.
Pentru o programare, îmi puteți lăsa un mesaj pe pagina de contact sau mă puteți suna.
Întrebări frecvente despre fațetele dentare
Cât costă fațetele dentare în București?
Costul depinde de material, de laborator, de câți dinți tratăm și de ce include planul: fotografii, machetă, mock-up, provizorii, controale. De aceea vă pot da o estimare de cost personalizată doar după consultație. Ce intră în preț și cât vă costă fațetele în timp am explicat în ghidul cât costă fațetele dentare.
Doare când se pun fațetele?
Pentru prepararea dinților folosesc de obicei anestezie locală, așa că simțiți mai ales vibrația și presiunea instrumentelor. Mock-up-ul nu cere anestezie. După preparare, dinții pot fi sensibili la rece o vreme, de obicei trecător. Dacă sensibilitatea crește sau dintele doare singur, sunați-mă.
Se pot pune fațete fără șlefuire?
Uneori, da: când dinții sunt mici sau retrași față de vecini. Pe un dinte de mărime obișnuită, o fațetă ceramică lipită fără preparare îl îngroașă și lasă o margine greu de curățat. Fațetele din compozit cer, de obicei, preparare minimă sau deloc.
Câte fațete îmi trebuie?
Atâtea câți dinți trebuie schimbați dintre cei care se văd când zâmbiți larg. La unii pacienți e un singur dinte, la alții toți dinții din față de sus. Hotărâm pe fotografii și pe mock-up, nu după un număr fix.
Cât rezistă fațetele dentare?
Nu au o dată de expirare. Multe fațete ceramice funcționează peste 10 ani, iar cele din compozit cer frecvent retușuri sau refacere după câțiva ani, adesea 5–7. Mai mult decât materialul contează mușcătura, igiena și controalele. Detaliile sunt în ghidul cât rezistă fațetele.
Fațetele din farmacie sau cele detașabile sunt același lucru?
Nu. Acelea sunt carcase de plastic care se pun peste dinți și se scot, nu sunt lipite și nu sunt făcute după examinarea dinților. Pot ascunde o problemă pentru o seară, dar nu o rezolvă. Nu le recomand pentru purtat zilnic: pot apăsa pe gingie, se pot rupe și țin resturile de mâncare lângă dinți.
Pot pune fațete dacă îmi lipsește un dinte?
Nu. Fațeta se lipește pe un dinte existent și nu poate înlocui unul care lipsește. Pentru un dinte lipsă, variantele sunt puntea dentară, coroana pe implant sau o proteză.
Fațete sau aparat dentar?
Dacă dinții sunt strâmbi sau înghesuiți, de obicei aparatul dentar, adică ortodonția. Fațetele nu mută dinții; pe dinți mult deplasați ar cere o șlefuire mare ca să pară aliniați. Pentru neregularități mici, fațetele pot fi o variantă, iar uneori le facem după ortodonție.
Ce se întâmplă cu dintele dacă renunț la fațetă?
Depinde dacă dintele a fost șlefuit. După o fațetă fără preparare, dintele rămâne aproape neschimbat. După o preparare, smalțul îndepărtat nu mai crește la loc, așa că dintele are nevoie în continuare de o fațetă sau de altă restaurare. De aceea discutăm decizia înainte de șlefuire, nu după.
Ghidurile din această temă
- Cât costă fațetele dentareCât costă fațetele dentare: ce intră în preț, ce se plătește separat, de ce diferă estimările și cât vă costă fațetele în timp, cu lustruiri și refaceri.
- Cât rezistă fațetele dentareCât rezistă fațetele dentare ceramice și din compozit, ce înseamnă „rezistă” în studii, ce le scurtează viața și ce faceți când una se desprinde.
- Fațete ceramice sau compozit: diferențele care conteazăFațete ceramice sau compozit, criteriu cu criteriu: ședințe, șlefuire, culoare și luciu în timp, reparare, refacere și cele trei feluri de compozit.
- Fațete sau coroane: cum se decide pentru fiecare dinteFațete sau coroane? Situații concrete într-un tabel, cât din dinte se pierde la fiecare și de ce o fațetă poate deveni coroană, dar invers nu.