Sari la conținut
Dr. Diana CristeaProtetică dentară · București
Probleme și întrebări

Cât rezistă fațetele dentare

Fațetele dentare nu au o dată de expirare. Multe fațete ceramice funcționează peste 10 ani, dacă sunt lipite pe smalț și ferite de scrâșnit, iar cele din compozit cer frecvent retușuri sau refacere după câțiva ani, adesea 5–7. Mai mult decât materialul contează unde s-a oprit șlefuirea, mușcătura, igiena și controalele.

Dr. Diana Cristea

Scris de Dr. Diana Cristea, medic rezident protetică dentară
Publicat · 11 min de citit

Pe scurt

  • Studiile numără de obicei fațetele încă lipite pe dinte, chiar dacă au fost reparate între timp; cele fără nicio intervenție sunt mai puține.
  • Cel mai mult contează pe ce e lipită fațeta: pe smalț, fațetele ceramice au ținut mult mai bine decât pe dentină.
  • Nu există un termen fix de schimbare; o fațetă se reface când apare un motiv, pe care îl căutăm la controalele de la 6–12 luni.
  • Le scurtează viața scrâșnitul fără gutieră, caria de la margine, un dinte fără nerv și obiceiuri ca mușcatul unghiilor sau al gheții.

Cât rezistă, de fapt, fațetele dentare

Nu există un număr de ani valabil pentru toate fațetele. Multe fațete ceramice rezistă peste 10 ani, iar cele din compozit au frecvent nevoie de retușuri sau de refacere după câțiva ani, adesea 5–7. Intervalul e larg pentru că depinde de lucruri pe care cifra nu le arată: smalțul de sub fațetă, mușcătura, scrâșnitul, igiena și controalele.

Intervalele de pe internet diferă mult, iar multe nu spun ce au măsurat. Prefer să vă arăt cum se citește un studiu și de ce cedează, de obicei, o fațetă. Cu asta în minte, numărul de ani contează mai puțin decât condițiile în care lucrează.

Ce sunt fațetele și cum se pun am explicat pe pagina despre fațetele dentare, iar diferențele dintre materiale, în ghidul fațete ceramice sau compozit. Pagina aceasta e despre ce se întâmplă cu o fațetă după ce a fost lipită.

Ce înseamnă „rezistă” în studii

În studii, „a rezistat” înseamnă de obicei că fațeta e încă pe dinte, chiar dacă între timp a fost relipită, lustruită după o ciobitură sau retușată. Se numește supraviețuire. Fațeta care n-a avut nevoie de nicio intervenție intră într-o a doua categorie, numită succes. A doua cifră e întotdeauna mai mică sau egală cu prima.

Un studiu solid pe acest subiect l-au publicat în 2013 Gürel și colegii lui, în International Journal of Periodontics and Restorative Dentistry. Au urmărit 580 de fațete ceramice până la 12 ani. Supraviețuirea cumulată, adică socotită pe toată perioada, a fost de 86%. Cifra se referă la fațetele rămase pe dinți, nu la cele care au trecut prin acești ani fără nicio vizită în plus.

Diferența are urmări practice. O fațetă care „a supraviețuit” poate să fi trecut printr-o relipire și o lustruire, adică prin două vizite neplanificate. Când vedeți un procent fără explicații, merită întrebat ce a numărat: fațete încă pe dinte sau fațete fără nicio problemă.

Pe smalț sau pe dentină: ce decide cel mai mult durata

Cel mai mult contează pe ce e lipită fațeta. Într-un studiu pe 580 de fațete ceramice urmărite până la 12 ani, cele pregătite doar în smalț au avut o supraviețuire de 99%, cele cu doar marginile în smalț, de 94%, iar cele lipite pe dentină sau cu margini în dentină, un risc de eșec de aproximativ 10 ori mai mare.

Smalțul e stratul exterior al dintelui, dur și rigid. Dentina, de sub el, e mai elastică și conține mai multă apă. Adezivul prinde foarte solid de smalț și mai puțin sigur de dentină. Mai e ceva. Când smalțul lipsește, dintele se deformează ceva mai mult sub mușcătură, iar ceramica subțire, lipită pe el, preia tensiuni la care poate fisura sau se poate dezlipi.

Smalțul e mai gros spre marginea tăietoare a dintelui și mai subțire spre gingie, așa că marginile de lângă gingie sunt primele care pot ajunge în dentină. Dinții tociți sau erodați de acizi au oricum mai puțin smalț. De aceea planific forma întâi pe o machetă și pe un mock-up și șlefuiesc doar cât cere forma aleasă, de multe ori chiar prin mock-up.

E un factor pe care îl controlează medicul, nu pacientul. Pe un dinte tocit mult, cu dentina la vedere pe fața vizibilă, aș fi prudentă cu o fațetă ceramică subțire: întâi aflăm de ce se tocește. Despre asta am scris în ghidul dinți tociți și uzura dentară.

Ce le scurtează viața fațetelor

Pe lângă lipirea pe dentină, viața unei fațete o scurtează mai ales scrâșnitul și încleștarea dinților fără gutieră, caria de la margine, un dinte fără nerv, obiceiuri ca mușcatul unghiilor sau al obiectelor tari și gingia care se retrage. Unele țin de dumneavoastră, altele de planificare, iar pe toate le urmărim la control.

Schema factorilor care scurtează viața unei fațete dentare, de la lipirea pe dentină și scrâșnitul fără gutieră la caria de la margine, dintele fără nerv, obiceiuri, gingia retrasă și controalele sărite
Fig. 1 Factorii se adună. O fațetă lipită pe smalț, la cineva care nu scrâșnește și își curăță zilnic marginile, are cele mai multe șanse să țină mulți ani.

Scrâșnitul și încleștarea

Bruxismul înseamnă scrâșnitul sau încleștarea dinților, adesea în somn, fără să vă dați seama. Pune pe fațete forțe pentru care nu au fost gândite: ceramica subțire poate fisura, iar compozitul se tocește și se ciobește. Gutiera nu oprește bruxismul, dar preia forțele în locul fațetelor. Semnele după care îl recunoașteți sunt în ghidul despre bruxism.

Gutiera potrivită e dură, făcută după amprenta dinților. Într-un studiu mic, publicat de Okeson în 1987 în Journal of the American Dental Association, pe 10 pacienți cu bruxism nocturn, gutiera dură a redus activitatea mușchilor la 8 dintre ei, iar cea moale doar la unul și a crescut-o la 5. De aceea nu recomand gutierele moi din farmacie pentru purtat ani de zile.

Gutieră din acrilat transparent pe dinții arcadei de sus, cu secțiune printr-un molar acoperit de gutieră
Fig. 2 Urmele scrâșnitului rămân pe gutieră, nu pe fațete. Cum se face și cum se poartă, pe pagina despre gutiera pentru bruxism.

Caria de la margine

Marginea fațetei e linia unde fațeta se întâlnește cu dintele, adesea chiar lângă gingie. Acolo se strânge placa. Fațeta nu face carie, dar dintele de la marginea ei, da, iar o carie pornită acolo poate avansa pe sub fațetă. Ața dentară sau periuțele interdentare, folosite zilnic, contează aici mai mult decât materialul.

Dintele fără nerv

Un dinte devitalizat, adică tratat de canal, e mai fragil și se poate închide la culoare în timp, din interior. O fațetă subțire poate lăsa să se vadă nuanța mai închisă, iar dintele slăbit poate face o fisură. Pe un astfel de dinte verific atent cât țesut sănătos a rămas; uneori, o coroană e alegerea mai sigură, după cum am explicat în ghidul fațete sau coroane.

Obiceiurile și gingia

Mușcatul unghiilor, al pixului sau al gheții și deschiderea ambalajelor cu dinții din față ciobesc marginile fațetelor. Gingia se poate retrage în timp, după un periaj prea apăsat sau din cauza bolii parodontale, iar marginea fațetei ajunge la vedere. Nu e o urgență. Se urmărește.

Cum se strică o fațetă și ce faceți

O fațetă cedează de obicei în câteva feluri: se desprinde întreagă, se ciobește la margine, se fisurează, se colorează la margine sau lasă să apară dedesubt o carie. Cele mai multe nu sunt urgențe și se rezolvă la o programare obișnuită. Tabelul arată ce se face de obicei în fiecare situație și cât de repede să veniți.

Ce s-a întâmplat, ce se face de obicei și cât de repede
Ce s-a întâmplat Ce se face de obicei Când veniți
Fațeta s-a desprins întreagă uneori se poate relipi, dacă e intactă și dintele e sănătos în zilele următoare; păstrați fațeta
O ciobitură mică la margine ceramica se lustruiește; compozitul se completează cu material nou la o programare obișnuită
O fisură sau o bucată ruptă la ceramică, de obicei o fațetă nouă; la compozit, adesea o reparație în zilele următoare
Marginea s-a colorat lustruire; dacă sub ea e carie, tratament și adesea refacere la control sau mai devreme
Gingia s-a retras și marginea se vede dacă nu vă deranjează, se urmărește; altfel, refacere la control
Dintele e sensibil la rece după lipire sensibilitatea trece de obicei în zile sau câteva săptămâni sunați dacă se accentuează sau dacă dintele doare singur
Lovitură, dinte mișcat, umflătură, febră examinare și tratament în aceeași zi urgent

O fațetă desprinsă nu se lipește acasă cu adezivi de uz casnic: pot strica și fațeta, și dintele, iar o relipire corectă cere curățarea și pregătirea ambelor suprafețe, în cabinet. Până atunci, nu mușcați cu dintele respectiv.

La cât timp se schimbă fațetele și ce verific la control

Fațetele nu se schimbă la un termen fix, ci când apare un motiv. Îl căutăm la controalele de la 6–12 luni: verific marginile, gingia din jur, culoarea, eventualele ciobituri și mușcătura, inclusiv când mișcați mandibula înainte și lateral. La compozit, lustruiesc suprafața. Dacă purtați gutieră, mă uit și la urmele de pe ea.

Urmele de pe gutieră îmi arată cât de intens scrâșniți, chiar dacă nu simțiți nimic. Fotografiile de la controale, puse una lângă alta, arată schimbările mici de culoare sau de gingie mai bine decât privirea.

Două liste cu semnele pe care pacientul le observă acasă la fațete și cu ce verifică medicul la controlul de la 6–12 luni
Fig. 3 Dacă observați acasă oricare dintre semnele din prima listă, nu așteptați controlul obișnuit: programați-vă mai devreme.

O fațetă care arată bine și nu dă probleme nu o schimb doar pentru că a împlinit un număr rotund de ani. Fiecare refacere costă dintele puțin smalț, iar smalțul e rezerva lui.

Ce înseamnă refacerea unei fațete

Refacerea înseamnă că fațeta veche se îndepărtează, dintele se verifică și se pregătește din nou, apoi se lipește o fațetă nouă. La ceramică, fațeta se îndepărtează cu freza, iar uneori se mai pierde puțin țesut. La compozit, adesea nu e nevoie de o refacere completă: se adaugă material nou peste cel vechi.

Pentru dumneavoastră, o refacere seamănă cu prima fațetă: o ședință de pregătire, de obicei cu anestezie locală, provizorii la ceramică și apoi lipirea. E și un moment bun să schimbăm ce nu v-a plăcut la prima, de pildă nuanța, dacă între timp v-ați albit dinții.

Prima fațetă o fac gândindu-mă deja la a doua: cât smalț îi rămâne dintelui pentru ea.

Un dinte care între timp a făcut o carie mare sau a fost tratat de canal poate ajunge, la o refacere, la o coroană. Cât ține și ea, și de ce, am explicat în ghidul cât rezistă o coroană dentară.

Cum le prelungiți viața

Patru obiceiuri ajută cel mai mult: curățarea zilnică a marginilor, cu ață sau periuțe interdentare, gutiera purtată noaptea dacă scrâșniți, dinții din față feriți de obiecte tari și controalele la 6–12 luni. Restul sunt detalii care se adună: pastă cu fluor, fără particule abrazive, și mai puțină cafea sau fum, dacă fațetele sunt din compozit.

Pastele „de albire”, cu particule abrazive, nu fac fațetele mai albe, dar le pot zgâria luciul în timp, mai ales pe cele din compozit. O pastă obișnuită, cu fluor, e suficientă. Dacă aveți gura uscată sau faceți des carii, spuneți-mi: putem face controalele mai des.

Întrebări frecvente despre durata fațetelor

La cât timp se schimbă fațetele dentare?

Nu există un calendar. O fațetă cu marginea etanșă și gingia sănătoasă rămâne pe dinte și după mulți ani. Se reface când apare un motiv: o fractură, desprinderi repetate, o carie la margine sau o margine colorată care nu se mai poate lustrui. Motivul îl căutăm la controalele de la 6–12 luni.

Fațetele dentare țin toată viața?

Nu vă pot promite asta. Unele fațete ceramice funcționează foarte mulți ani, dar oricare poate avea nevoie, la un moment dat, de o reparație sau de o refacere. Pe viață rămâne altceva: un dinte șlefuit pentru fațetă va avea nevoie mereu de o fațetă sau de altă restaurare.

Se îngălbenesc fațetele în timp?

Fațetele ceramice nu se colorează, dar linia de lipire de la margine se poate închide puțin după ani. Compozitul prinde treptat pigmenți din cafea, ceai sau fum și se lustruiește la control. Niciuna nu se albește: gelul de albire schimbă culoarea dinților naturali, nu pe a fațetelor. Dacă vă albiți ceilalți dinți după fațete, ele pot părea mai închise.

Pot mânca orice cu fațete?

Aproape orice, cu puțină atenție. Nu mușcați direct cu dinții din față lucruri foarte tari, cum ar fi sâmburii, oasele sau gheața, și nu folosiți dinții ca unealtă pentru ambalaje sau ață. Un măr se poate mânca, tăiat în bucăți. Cafeaua și ceaiul nu strică ceramica, dar colorează în timp compozitul.

Ce fac dacă mi s-a desprins o fațetă?

Păstrați fațeta într-o cutiuță, nu o lipiți acasă cu adezivi de uz casnic și programați-vă în zilele următoare. Dacă e întreagă și dintele de sub ea e sănătos, uneori se poate relipi. Între timp, dintele poate fi sensibil la rece și aspru la limbă. Dacă doare tare sau apare o umflătură, nu mai așteptați programarea și sunați în aceeași zi.